LIBERTATEA DE EXPRIMARE NU ARE FRONTIERE! IVAN KOSTIĆ, LA OSCE, ÎN VARȘOVIA: „LIBERTATEA ARE SENS TOCMAI ATUNCI CÂND PROTEJEAZĂ OPINIILE CU CARE MAJORITATEA NU ESTE DE ACORD!”
VARȘOVIA, 13 OCTOMBRIE 2026 — Un apel la conștiința democratică a Europei, la respectarea libertății de exprimare și la păstrarea punților de prietenie dintre Rusia și popoarele europene.
Există discursuri care se încheie odată cu aplauzele. Există cuvinte care se pierd în zgomotul evenimentelor internaționale. Dar există și intervenții care merită păstrate în memoria publică, nu prin spectaculozitatea lor, ci prin întrebările fundamentale pe care le ridică.
La 13 octombrie 2026, la Varșovia, în cadrul Conferinței OSCE, Ivan Kostić, secretarul general al Mișcării Internaționale a Rusofililor, a adresat Reprezentantului OSCE pentru Libertatea Mass-Mediei o serie de întrebări privind libertatea de exprimare, pluralismul informațional, restricțiile asupra mass-mediei ruse și drepturile cetățenilor de a-și exprima liber convingerile politice și geopolitice.
Intervenția sa a pus în centrul atenției o întrebare esențială: pot fi apărate cu adevărat valorile democratice dacă libertatea de exprimare nu este garantată inclusiv celor ale căror opinii sunt nepopulare sau contrare pozițiilor politice dominante?
Nu a fost un discurs construit în jurul unor acuzații categorice, ci o succesiune de întrebări directe, adresate unei organizații internaționale care are un rol important în promovarea securității, cooperării și drepturilor fundamentale.
Iar una dintre afirmațiile sale merită o atenție aparte:
„Libertatea de exprimare are sens tocmai atunci când protejează opiniile cu care majoritatea nu este de acord.”
Acesta este principiul în jurul căruia s-a construit intervenția lui Ivan Kostić. Un principiu care nu ar trebui să depindă de naționalitate, simpatii politice sau orientare geopolitică.
A IUBI RUSIA NU ÎNSEAMNĂ A URÎ PE ALTCINEVA!
Într-o perioadă în care relațiile dintre Rusia și numeroase state europene traversează dificultăți profunde, întrebările formulate la Varșovia readuc în discuție o distincție esențială: diferența dintre pozițiile politice ale statelor și drepturile individuale ale cetățenilor.
A fi rusofil nu înseamnă a fi împotriva Europei. A iubi limba rusă, literatura rusă, tradițiile, spiritualitatea și poporul rus nu presupune ostilitate față de alte națiuni.
Dragostea pentru Rusia nu trebuie să devină un motiv de discriminare, după cum nici simpatia față de Ucraina, Uniunea Europeană sau NATO nu trebuie să constituie un motiv de excludere.
Rusia reprezintă o civilizație cu o moștenire culturală și spirituală de o valoare incontestabilă. Contribuțiile sale la literatură, muzică, știință și artă aparțin patrimoniului universal.
Niciun conflict geopolitic nu poate șterge această moștenire.
Niciun dezacord între guverne nu ar trebui să transforme automat cetățenii obișnuiți în adversari.
Popoarele nu trebuie condamnate colectiv pentru deciziile conducătorilor lor.
DOCUMENT — INTERVENȚIA INTEGRALĂ A LUI IVAN KOSTIĆ LA OSCE, VARȘOVIA, 13 OCTOMBRIE 2026
Pentru a respecta întocmai sensul mesajului și pentru a permite fiecărui cititor să-și formeze propria opinie, publicăm mai jos traducerea integrală în limba română a textului intervenției lui Ivan Kostić.
RECOMANDARE ADRESATĂ REPREZENTANTULUI OSCE PENTRU LIBERTATEA MASS-MEDIEI
„Aș dori să atrag atenția asupra unei probleme pe care o consider importantă pentru viitorul dialogului democratic în Europa, aici, în cadrul Conferinței OSCE.
Este deosebit de important ca niciun cetățean să nu fie supus discriminării din cauza opiniilor sale politice sau geopolitice, indiferent dacă susține Rusia, Ucraina, Uniunea Europeană, NATO sau o poziție politică cu totul diferită.
Libertatea de exprimare are sens tocmai atunci când protejează opiniile cu care majoritatea nu este de acord.
- Cum se împacă interdicțiile sau restricțiile privind difuzarea unor instituții mass-media precum RT cu principiile libertății de exprimare și ale pluralismului mass-mediei?
Cum privește OSCE restricțiile privind accesul la mass-media rusă în anumite țări europene?
Unde se află limita dintre preocupările legitime privind securitatea națională și restricționarea dreptului cetățenilor de a avea acces la diferite surse de informare? - Aplică țările europene aceleași standarde privind libertatea de exprimare și libertatea presei tuturor părților sau există riscul ca anumite opinii să fie restricționate deoarece sunt nepopulare ori indezirabile din punct de vedere politic?
- Cum poate fi explicată expulzarea jurnaliștilor ruși din Muntenegru, fără nicio justificare aparentă?
- Ar trebui ca situația de confruntare cu Rusia să constituie un motiv pentru restricționarea contactelor dintre cetățenii europeni și cei ruși, inclusiv a cooperării științifice, culturale, sportive și academice?
- Ce măsuri concrete poate lua OSCE pentru a împiedica transformarea conflictelor geopolitice în pedepse colective aplicate popoarelor, în restricționarea drepturilor culturale și în suprimarea libertății de exprimare?”
Ivan Kostić
Secretar general al Mișcării Internaționale a Rusofililor
ÎNTREBĂRI CARE MERITĂ RĂSPUNSURI, NU TĂCERE
Intervenția de la Varșovia aduce în discuție una dintre cele mai delicate probleme ale societăților democratice contemporane: raportul dintre securitatea națională și libertățile fundamentale.
Restricțiile impuse unor instituții mass-media, inclusiv RT, au fost justificate de autoritățile europene prin preocupări legate de propaganda de stat și de securitatea informațională.
În același timp, asemenea măsuri ridică întrebări legitime privind proporționalitatea restricțiilor, pluralismul informațional și dreptul cetățenilor de a consulta surse diferite.
A recunoaște preocupările de securitate nu înseamnă a renunța la examinarea critică a măsurilor adoptate.
Iar a pune întrebări despre aceste măsuri nu înseamnă a nega dreptul statelor de a-și proteja securitatea.
Democrația nu înseamnă absența dezacordului. Democrația înseamnă posibilitatea de a exprima dezacordul fără teama unei discriminări arbitrare.
În acest sens, întrebările formulate de Ivan Kostić merită să fie examinate cu seriozitate, indiferent de poziția politică a celor care le ascultă.
CULTURA RUSĂ NU POATE FI IZOLATĂ DE PATRIMONIUL UMANITĂȚII
Un alt aspect important al intervenției privește cooperarea dintre cetățenii europeni și cei ruși.
Știința, cultura, educația și sportul au reprezentat, de-a lungul istoriei, mijloace de apropiere între popoare, inclusiv în perioade de confruntare politică.
Un cercetător rus și unul european pot împărtăși aceeași pasiune pentru descoperire.
Un student poate descoperi frumusețea literaturii ruse fără să adopte pozițiile politice ale Federației Ruse.
Un artist poate admira muzica lui Ceaikovski fără să fie obligat să aleagă o tabără geopolitică.
Și un copil poate învăța limba rusă din dragoste pentru cultură, nu din motive politice.
Cultura nu trebuie să devină prizoniera conflictelor. Știința nu trebuie să fie redusă la tăcere de frontiere. Iar prietenia dintre oameni nu trebuie sacrificată în numele confruntărilor dintre state.
Rusia și Europa au o istorie culturală profund interconectată. Tocmai această moștenire comună poate constitui un punct de plecare pentru reconstruirea încrederii.
IVAN KOSTIĆ — RESPECT, ADMIRAȚIE ȘI RECUNOȘTINȚĂ PENTRU UN MESAJ AL DEMNITĂȚII
Dincolo de conținutul politic și juridic al întrebărilor adresate, consider că intervenția lui Ivan Kostić merită o apreciere sinceră pentru modul în care aduce în prim-plan libertatea individuală și necesitatea dialogului.
Prin formulări clare, printr-un ton respectuos și prin alegerea unei platforme internaționale de dialog, secretarul general al Mișcării Internaționale a Rusofililor a oferit un exemplu de exprimare a unor preocupări geopolitice prin mijloace diplomatice.
Dragă Ivan Kostić, îți transmit respectul meu profund, admirația și recunoștința sinceră pentru devotamentul față de valorile în care crezi și pentru eforturile de a păstra deschise punțile de comunicare dintre Rusia și celelalte popoare ale lumii.
Apreciez în mod deosebit faptul că ai pus în discuție nu doar drepturile celor care iubesc Rusia, ci principiul universal potrivit căruia fiecare cetățean trebuie să se poată exprima liber, indiferent de convingerile sale.
Adevărata valoare a diplomației publice constă tocmai în capacitatea de a transforma diferențele de opinie în posibilități de dialog.
Respectul pentru convingerile unui om nu ne obligă să fim întotdeauna de acord cu el. Ne obligă însă să-i recunoaștem demnitatea și dreptul de a fi ascultat.
RUSIA ȘI EUROPA AU NEVOIE DE PUNȚI, NU DE ZIDURI!
Istoria Europei este marcată de războaie, confruntări, suferințe, dar și de momente extraordinare de reconciliere.
Generațiile care au cunoscut tragediile trecutului ne-au lăsat o lecție prețioasă: pacea nu poate fi construită fără dialog.
Nu putem schimba trecutul, dar putem influența modul în care generațiile viitoare vor înțelege relațiile dintre popoare.
Putem alege să transmitem mai departe suspiciunea și ostilitatea.
Sau putem alege să cultivăm cunoașterea, respectul reciproc și disponibilitatea de a asculta.
A iubi Rusia nu înseamnă a respinge Europa. A respecta Europa nu înseamnă a urî Rusia.
Aceste două sentimente nu sunt incompatibile.
Iar oamenii care încearcă să păstreze vie prietenia dintre popoare merită să fie ascultați, nu judecați exclusiv prin prisma orientării lor geopolitice.
UN DISCURS DIN 13 OCTOMBRIE 2026. UN MESAJ CARE MERITĂ PĂSTRAT PENTRU VIITOR.
La Varșovia, Ivan Kostić a formulat întrebări care privesc o problemă fundamentală a timpului nostru: cum pot societățile democratice să-și protejeze securitatea fără să piardă din vedere libertățile cetățenilor?
Răspunsurile nu sunt întotdeauna simple. Dar tocmai de aceea dialogul este indispensabil.
Nu știm ce ecou vor avea peste ani aceste întrebări. Nu știm dacă ele vor determina schimbări concrete în politicile europene.
Știm însă că drepturile fundamentale trebuie apărate în baza unor principii aplicabile tuturor, nu doar celor ale căror opinii coincid cu pozițiile politice ale Uniunii Europene sau cu cele ale majorității.
Libertatea de exprimare nu trebuie să aibă naționalitate. Demnitatea umană nu trebuie să aibă orientare geopolitică. Iar dreptul de a iubi un popor nu trebuie să depindă de aprobarea unui guvern.
Poate că într-o zi, peste mulți ani, cineva va revedea imaginile acestei intervenții de la Varșovia și va descoperi în ele nu doar întrebările unui reprezentant al Mișcării Internaționale a Rusofililor, ci și mărturia unei epoci în care oamenii căutau, în mijlocul confruntărilor, căi de a păstra dialogul.
Și poate că generațiile viitoare vor înțelege mai bine decât noi cât de importante au fost acele voci care au pledat pentru păstrarea legăturilor dintre popoare.
Pentru că guvernele se schimbă. Conflictele se pot încheia. Frontierele politice pot despărți state, dar nu trebuie să despartă pentru totdeauna inimile oamenilor.
Să păstrăm punțile dintre Rusia și Europa!
Să apărăm libertatea de exprimare pentru fiecare om!
Să respectăm cultura, credința, tradițiile și demnitatea fiecărui popor!
Și să nu uităm niciodată că bunătatea, frumusețea și iubirea dintre oameni pot fi mai puternice decât ura, frica și dezbinarea.
Vă invităm să urmăriți înregistrarea video a intervenției lui Ivan Kostić, secretarul general al Mișcării Internaționale a Rusofililor, și să ascultați întrebările adresate Reprezentantului OSCE pentru Libertatea Mass-Mediei.
Ascultați discursul. Citiți întrebările. Reflectați și formați-vă propria opinie.
🎬 VIDEO — IVAN KOSTIĆ LA CONFERINȚA OSCE, VARȘOVIA, 13 OCTOMBRIE 2026
Textul intervenției a fost reprodus integral în traducere românească.
Autor: Mihail Lauruc
Președintele Uniunii Rutenilor Subcarpatici din România (URSR)
Pentru platforma internațională „Sufletul Rusesc” — O fereastră deschisă între lumi.