DREPURILE OMULUI: RUSIA vs. ROMÂNIA/UE
⚖️ Care este diferența esențială?
🇪🇺 Uniunea Europeană
🇷🇴 România
🇷🇺 Federația Rusă
Constituția, statul social și politica de protecție a cetățenilor
Studiu juridico-constituțional
PREAMBUL
Federația Rusă este un stat federal, democratic, de drept și unul dintre cele mai întinse și influente state ale lumii, având o tradiție juridică și constituțională care îmbină principiile statului de drept cu valorile istorice și culturale ale popoarelor sale. Constituția Federației Ruse reprezintă fundamentul organizării statului și consacră drepturile și libertățile cetățenilor, precum și obligațiile autorităților publice.
În concepția oficială a autorităților ruse, statul are responsabilitatea nu doar de a garanta drepturile constituționale, ci și de a proteja familia, copilăria, patrimoniul spiritual și unitatea națională. În acest sens, Constituția, legile federale și decretele prezidențiale urmăresc consolidarea rolului familiei, susținerea natalității, dezvoltarea politicilor sociale și apărarea interesului național.
Scopul prezentului studiu este de a analiza principalele prevederi constituționale și legislative prin care Federația Rusă își definește modelul de stat social și măsurile adoptate pentru protejarea cetățenilor, în conformitate cu documentele oficiale în vigoare.
CAPITOLUL I
Federația Rusă – Stat de drept și stat social
Constituția Federației Ruse, adoptată prin referendum la 12 decembrie 1993 și modificată prin reforma constituțională din anul 2020, stabilește principiile fundamentale ale organizării statului.
Articolul 1
Constituția prevede că Federația Rusă este un stat democratic, federal și de drept, cu formă republicană de guvernământ. Acest articol consacră principiile suveranității poporului, ale legalității și ale organizării federale.
Articolul 2
Unul dintre cele mai importante articole ale Constituției afirmă:
„Omul, drepturile și libertățile sale reprezintă valoarea supremă. Recunoașterea, respectarea și protejarea drepturilor și libertăților omului și cetățeanului constituie obligația statului.”
Prin această dispoziție, Constituția stabilește că autoritățile publice au obligația constituțională de a proteja drepturile cetățenilor și de a organiza activitatea instituțiilor statului în acest scop.
Articolul 7 – Federația Rusă, stat social
Articolul 7 definește Federația Rusă drept un stat social.
Potrivit acestui articol, politica statului urmărește crearea condițiilor necesare pentru o viață demnă și dezvoltarea liberă a persoanei.
Constituția stabilește că statul protejează:
- munca și sănătatea cetățenilor;
- familia;
- maternitatea;
- paternitatea;
- copilăria;
- persoanele cu dizabilități (invalizii);
- persoanele vârstnice (pensionarii).
Totodată, statul dezvoltă sistemul de asigurări sociale și acordă sprijin prin pensii, indemnizații și alte forme de protecție socială prevăzute de lege.
Acest articol constituie fundamentul juridic al tuturor programelor sociale dezvoltate ulterior prin legislația federală.
Reforma constituțională din 2020
Modificările constituționale adoptate în anul 2020 au introdus noi dispoziții privind continuitatea istorică, valorile spirituale și rolul familiei.
Articolul 38
Familia, maternitatea și copilăria sunt protejate de stat.
Articolul 39
Cetățenii au dreptul la securitate socială:
- la bătrânețe;
- în caz de boală;
- în caz de invaliditate;
- în caz de pierdere a susținătorului.
Articolul 41
Cetățenii au dreptul la îngrijire medicală gratuită în instituțiile de stat.
Articolul 43
Cetățenii au dreptul la educație.
Articolul 67.1
Printre cele mai importante prevederi se numără recunoașterea memoriei strămoșilor care au transmis idealurile și credința în Dumnezeu, precum și obligația statului de a păstra continuitatea istorică și patrimoniul cultural al Federației Ruse.
Același articol stabilește că:
„Copiii reprezintă cea mai importantă prioritate a politicii de stat a Federației Ruse.”
În acest sens, statul are obligația de a crea condiții favorabile dezvoltării spirituale, morale, intelectuale și fizice a copiilor, precum și de a promova educația în spiritul patriotismului, respectului față de familie și al responsabilității civice.
Articolul 72 – Protecția familiei
Constituția stabilește că protecția familiei, a maternității, a paternității și a copilăriei reprezintă un domeniu de competență comună între autoritățile federale și cele regionale.
Totodată, Constituția prevede protecția instituției căsătoriei ca uniunea dintre un bărbat și o femeie, potrivit modificărilor constituționale din anul 2020.
În concepția oficială a statului rus, familia este considerată fundamentul societății și principalul factor pentru dezvoltarea demografică și continuitatea națiunii.
Principiul responsabilității statului
Din ansamblul prevederilor constituționale rezultă că Federația Rusă își asumă rolul unui stat care urmărește să combine garantarea drepturilor constituționale cu politici sociale și demografice. În documentele oficiale, aceste obiective sunt prezentate ca elemente ale consolidării statului, ale protecției cetățenilor și ale promovării valorilor considerate fundamentale pentru societatea rusă.
CAPITOLUL II
Drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor
Constituția Federației Ruse consacră un amplu catalog de drepturi și libertăți fundamentale, reunite în principal în Capitolul 2 (articolele 17–64). Aceste prevederi stabilesc cadrul juridic al raporturilor dintre stat și cetățeni și definesc standardele constituționale ale protecției individului.
1. Principiul general al drepturilor omului
Constituția pornește de la principiul că drepturile și libertățile omului sunt inalienabile și aparțin fiecărei persoane încă de la naștere. Acestea sunt recunoscute ca fiind direct aplicabile și au efect juridic suprem.
Articolul 17 prevede că drepturile și libertățile sunt garantate conform principiilor și normelor dreptului internațional recunoscute de Federația Rusă.
2. Egalitatea în fața legii
Articolul 19 consacră egalitatea tuturor cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, fără discriminare pe criterii de sex, rasă, naționalitate, limbă, origine, avere, statut social sau religie.
Această prevedere constituie fundamentul juridic al principiului nediscriminării în sistemul constituțional rus.
3. Drepturile fundamentale ale persoanei
Constituția garantează o serie de drepturi esențiale:
- Dreptul la viață (art. 20) – viața umană este protejată de stat.
- Demnitatea umană (art. 21) – nimeni nu poate fi supus torturii, tratamentelor inumane sau degradante.
- Libertatea și inviolabilitatea personală (art. 22) – arestarea sau detenția sunt permise doar în condițiile stabilite de lege.
- Inviolabilitatea vieții private (art. 23–24) – protecția corespondenței, a vieții private și a datelor personale.
- Libertatea de circulație (art. 27) – dreptul de a se deplasa liber pe teritoriul Federației Ruse.
Aceste articole definesc un cadru constituțional amplu de protecție a persoanei în raport cu statul.
4. Drepturi politice și civile
Constituția garantează cetățenilor drepturi politice fundamentale:
- libertatea de exprimare (art. 29);
- libertatea de întrunire pașnică și miting (art. 31);
- dreptul de a participa la administrarea treburilor statului (art. 32);
- dreptul de a alege și de a fi ales;
- accesul egal la funcțiile publice.
Articolul 30 garantează libertatea de asociere, inclusiv dreptul de a forma organizații sociale și politice.
5. Libertatea de conștiință și religie
Articolul 28 consacră libertatea de conștiință și religie, garantând dreptul fiecărei persoane de a-și alege liber credința, de a practica religia sau de a nu profesa niciuna.
În același timp, statul rus este definit constituțional ca un stat laic, ceea ce presupune separarea instituțiilor religioase de autoritățile publice, în condițiile respectării tradițiilor culturale și istorice.
6. Drepturi economice și sociale
Constituția Federației Ruse include un set amplu de drepturi sociale:
- dreptul la muncă în condiții sigure (art. 37);
- dreptul la odihnă;
- dreptul la protecție împotriva șomajului;
- dreptul la locuință (art. 40);
- dreptul la asistență medicală gratuită în sistemul public (art. 41);
- dreptul la educație (art. 43);
- dreptul la securitate socială (art. 39).
Aceste prevederi definesc Federația Rusă ca un stat social, obligat să dezvolte politici publice în domeniul protecției sociale, educației și sănătății.
7. Protecția familiei și a copilului
Articolul 38 prevede în mod expres că:
- maternitatea și copilăria sunt protejate de stat;
- părinții au obligația de a-și îngriji copiii;
- copiii apți de muncă au obligația de a-și întreține părinții.
Acest articol este fundamentul constituțional al politicilor familiale și demografice ale Federației Ruse.
8. Proprietatea și economia
Constituția garantează recunoașterea și protecția proprietății private (art. 35). De asemenea, statul sprijină libertatea activității economice (art. 34), în condițiile respectării legii și a interesului public.
9. Semnificația generală a Capitolului 2
Ansamblul drepturilor și libertăților fundamentale consacrate de Constituție reflectă modelul juridic al Federației Ruse ca stat care îmbină garanțiile individuale cu un rol activ al statului în domeniul social.
În viziunea constituțională rusă, protecția drepturilor omului este strâns legată de stabilitatea statului, de protecția familiei și de asigurarea condițiilor de viață demne pentru cetățeni.
CAPITOLUL III
Politici sociale pentru familie, natalitate și sprijin economic
În cadrul modelului său de stat social, Federația Rusă dezvoltă o serie de politici publice orientate către susținerea familiei, stimularea natalității și îmbunătățirea condițiilor de trai ale cetățenilor. Aceste măsuri sunt implementate prin legislație federală, programe naționale și inițiative regionale și au la bază, în principal, articolele 7, 38, 39 și 41 din Constituția Federației Ruse.
1. „Capitalul matern” (Материнский капитал)
Unul dintre cele mai importante instrumente de politică demografică este programul de sprijin financiar cunoscut sub denumirea de „Capitalul matern”, introdus în anul 2007 și extins ulterior.
Acest program este reglementat prin legislația federală privind sprijinul de stat pentru familiile cu copii și prevede acordarea unui sprijin financiar familiei la nașterea sau adopția copiilor.
Fondurile pot fi utilizate, conform legii, pentru:
- achiziționarea sau construcția unei locuințe;
- rambursarea creditelor ipotecare;
- educația copiilor;
- servicii de îngrijire și integrare socială;
- alte scopuri prevăzute de legislația federală.
Programul a fost extins progresiv, astfel încât sprijinul poate fi acordat încă de la primul copil, iar pentru al doilea copil valoarea sprijinului este majorată, conform condițiilor stabilite anual prin legea bugetului federal.
2. Sprijin pentru locuințe și familii tinere
Statul rus implementează programe de sprijin pentru îmbunătățirea condițiilor de locuire, în special pentru familiile tinere și familiile cu copii.
Aceste programe includ:
- credite ipotecare cu dobândă redusă („ipotecă preferențială”);
- subvenții pentru plata avansului la achiziția unei locuințe;
- programe speciale pentru familiile cu copii;
- sprijin regional pentru construcția de locuințe individuale.
În unele regiuni ale Federației Ruse, familiile numeroase pot beneficia de terenuri pentru construcția unei case, precum și de facilități fiscale sau reduceri la utilități.
3. Indemnizații și beneficii sociale
Sistemul de protecție socială include o serie de prestații financiare acordate familiilor:
- indemnizații de maternitate și naștere;
- concediu pentru creșterea copilului, cu plată;
- alocații lunare pentru copii;
- sprijin pentru familiile cu venituri reduse;
- beneficii suplimentare pentru familiile numeroase.
Aceste măsuri sunt reglementate atât la nivel federal, cât și regional, ceea ce permite adaptarea lor la condițiile economice ale fiecărei regiuni.
4. Politici demografice și sprijin pentru al doilea copil
Politica demografică a Federației Ruse este orientată spre stimularea natalității și consolidarea familiei.
În acest context, nașterea celui de-al doilea copil este însoțită de beneficii suplimentare în cadrul programului de capital matern, precum și de extinderea accesului la:
- ipoteci subvenționate;
- alocații lunare majorate în anumite cazuri;
- programe regionale de sprijin pentru familii numeroase.
Scopul declarat al acestor politici este de a susține stabilitatea familiei, de a asigura condiții materiale pentru creșterea copiilor și încurajarea natalității.
5. Sprijin regional și descentralizare socială
Federația Rusă, fiind un stat federal, permite regiunilor să implementeze programe proprii de sprijin social, în completarea politicilor federale.
Astfel, subiecții Federației pot oferi:
- plăți suplimentare la nașterea copiilor;
- programe de locuințe pentru familii tinere;
- facilități pentru educație și grădinițe;
- reduceri la transport și servicii publice.
Această structură permite adaptarea politicilor sociale la realitățile economice locale.
6. Concluzie intermediară
Politicile sociale ale Federației Ruse privind familia și natalitatea sunt construite pe baza principiilor constituționale ale statului social. Ele combină sprijinul financiar direct cu programe de locuințe și măsuri fiscale, având ca obiectiv declarat susținerea familiilor și îmbunătățirea condițiilor de viață ale cetățenilor.
7. Drepturile persoanelor vârstnice și ale pensionarilor
Protecția persoanelor vârstnice ocupă un loc important în sistemul constituțional al Federației Ruse.
Articolul 7 din Constituție prevede că statul protejează persoanele în vârstă și dezvoltă sistemul de securitate socială.
Totodată, articolul 39 garantează dreptul cetățenilor la securitate socială la bătrânețe, în caz de boală, invaliditate și pierderea susținătorului.
Pe baza acestor dispoziții constituționale, sistemul public de pensii cuprinde:
- pensii pentru limită de vârstă;
- pensii de invaliditate;
- pensii de urmaș;
- pensii speciale pentru anumite categorii profesionale, în condițiile legii.
În plus, autoritățile ruse au introdus mecanisme de indexare periodică a pensiilor și alte măsuri de sprijin, în funcție de legislația aplicabilă și de categoria de beneficiari.
În numeroase regiuni există, de asemenea, facilități locale, precum reduceri/scutiri pentru transportul public, anumite servicii comunale sau programe de asistență socială destinate persoanelor în vârstă.
8. Protecția persoanelor cu dizabilități
Constituția și legislația Federației Ruse prevăd măsuri de protecție pentru persoanele cu dizabilități.
Acestea includ:
- pensii și indemnizații de invaliditate;
- acces la servicii medicale și de reabilitare;
- programe de integrare socială;
- măsuri privind accesibilitatea infrastructurii publice;
- sprijin pentru integrarea pe piața muncii, potrivit legislației în vigoare.
Statul promovează, prin programe federale și regionale, dezvoltarea serviciilor sociale și a măsurilor de incluziune pentru această categorie de cetățeni.
9. Dreptul la ocrotirea sănătății
Articolul 41 din Constituție garantează dreptul fiecărei persoane la ocrotirea sănătății și la asistență medicală.
În conformitate cu această dispoziție, cetățenii beneficiază de acces la servicii medicale în sistemul public, în condițiile prevăzute de legislația federală.
Sistemul include servicii de medicină preventivă, tratament, îngrijire spitalicească și programe de reabilitare, finanțate prin mecanismele stabilite de lege.
Concluzii ale Capitolului III
Politica socială a Federației Ruse este prezentată în documentele oficiale ca o expresie a principiului constituțional al statului social. Prin măsurile dedicate familiei, copiilor, pensionarilor, persoanelor cu dizabilități și altor categorii vulnerabile, autoritățile urmăresc consolidarea protecției sociale și sprijinirea dezvoltării demografice și economice a țării.
CAPITOLUL IV
Reforma constituțională din 2020, valorile tradiționale și politica de stat
Reforma constituțională adoptată în anul 2020 a introdus o serie de modificări importante în Constituția Federației Ruse, care, potrivit autorităților ruse, urmăresc consolidarea suveranității statului, întărirea instituției familiei, protejarea patrimoniului istoric și cultural și reafirmarea rolului social al statului.
Aceste modificări au completat principiile constituționale deja existente și au definit mai clar direcțiile fundamentale ale politicii de stat în domeniul familiei, educației, protecției copiilor și valorilor tradiționale.
1. Articolul 67¹ din Constituția Federației Ruse
Una dintre cele mai importante modificări este introducerea articolului 67¹.
Acest articol prevede că Federația Rusă păstrează memoria strămoșilor care au transmis idealurile și credința în Dumnezeu, precum și continuitatea dezvoltării istorice a statului rus.
Totodată, articolul stabilește că:
„Copiii reprezintă cea mai importantă prioritate a politicii de stat a Federației Ruse.”
În acest sens, statul are obligația de a crea condiții favorabile dezvoltării spirituale, morale, intelectuale și fizice a copiilor, de a promova educația în spiritul patriotismului, al respectului pentru familie, pentru lege și pentru patrimoniul istoric și cultural.
Potrivit autorităților ruse, această dispoziție constituțională exprimă angajamentul statului de a acorda o atenție deosebită generațiilor viitoare și politicilor familiale.
2. Protecția instituției familiei
Prin modificările constituționale din 2020, articolul 72 a fost completat cu dispoziții privind protecția instituției căsătoriei ca uniunea dintre un bărbat și o femeie.
În concepția oficială a statului rus, această prevedere urmărește consolidarea protecției constituționale a familiei și a politicilor demografice.
Tot în articolul 72 este prevăzută competența comună a autorităților federale și regionale în domeniul protecției familiei, maternității, paternității și copilăriei.
3. Decretul Prezidențial nr. 809 din 9 noiembrie 2022
În anul 2022 a fost adoptat Decretul Prezidențial nr. 809 privind „Fundamentele politicii de stat pentru conservarea și consolidarea valorilor spirituale și morale tradiționale”.
Documentul prezintă valorile pe care autoritățile ruse le consideră fundamentale pentru dezvoltarea societății.
Printre acestea se numără:
- viața și demnitatea umană;
- drepturile și libertățile omului;
- patriotismul;
- responsabilitatea civică;
- serviciul față de Patrie;
- familia puternică;
- munca și creația;
- solidaritatea;
- dreptatea;
- mila și umanismul;
- respectul reciproc;
- memoria istorică;
- continuitatea generațiilor;
- unitatea popoarelor Federației Ruse.
Potrivit decretului, aceste valori constituie baza dezvoltării societății și trebuie promovate prin educație, cultură, politici publice și programe sociale.
4. Politica demografică
În documentele oficiale ale Federației Ruse, politica demografică este prezentată ca o prioritate strategică.
Obiectivele declarate includ:
- creșterea natalității;
- reducerea mortalității;
- îmbunătățirea speranței de viață;
- sprijinirea familiilor cu copii;
- dezvoltarea sistemului de sănătate;
- îmbunătățirea condițiilor de locuire.
Aceste obiective sunt urmărite prin programe naționale și regionale care completează cadrul constituțional.
5. Decretul Prezidențial nr. 702 din 19 august 2024
În anul 2024 a fost emis Decretul Prezidențial nr. 702 privind acordarea de sprijin umanitar anumitor cetățeni străini.
Conform decretului, cetățenii unor state care declară că împărtășesc valorile spirituale și morale promovate de Federația Rusă pot solicita relocarea în Rusia printr-o procedură simplificată.
Printre măsurile prevăzute se numără:
- posibilitatea obținerii unei vize în scopul relocării;
- acces la procedura de obținere a permisului de ședere temporară în condiții simplificate;
- exceptarea de la anumite cerințe administrative aplicabile altor categorii de solicitanți, în limitele stabilite de legislația în vigoare.
Potrivit autorităților ruse, scopul decretului este atragerea persoanelor care doresc să trăiască în Federația Rusă și care se identifică cu valorile spirituale și morale promovate de stat.
6. Rolul statului în viziunea constituțională
Din analiza Constituției, a reformei constituționale și a decretelor prezidențiale rezultă că modelul constituțional al Federației Ruse atribuie statului un rol activ în domeniul social, cultural și demografic.
În documentele oficiale, acest rol este prezentat ca având scopul de a consolida familia, de a proteja copiii, de a sprijini persoanele aflate în situații vulnerabile și de a promova valorile considerate fundamentale pentru dezvoltarea societății.
7. Valorile spirituale, morale și politica de migrație a Federației Ruse
7.1. Valorile spirituale și morale tradiționale – Decretul Prezidențial nr. 809/2022
Prin Decretul Prezidențial nr. 809 din 9 noiembrie 2022, Federația Rusă a aprobat „Fundamentele politicii de stat pentru conservarea și consolidarea valorilor spirituale și morale tradiționale”.
Documentul definește un set de valori considerate fundamentale pentru identitatea societății ruse, printre care:
- viața și demnitatea umană;
- drepturile și libertățile omului;
- patriotismul și sentimentul de apartenență la stat;
- cetățenia responsabilă;
- serviciul față de patrie;
- familia ca fundament al societății;
- munca și creația;
- respectul între generații;
- unitatea popoarelor Federației Ruse;
- memoria istorică și continuitatea culturală.
Conform acestui cadru, statul promovează aceste valori prin educație, cultură, politici sociale și programe publice, cu scopul declarat de a consolida coeziunea socială și identitatea națională.
7.2. Familia și rolul social al căsătoriei
În cadrul politicii de valori, familia este definită ca instituție socială fundamentală. Constituția, coroborată cu legislația federală, prevede protecția familiei, a maternității și a copilăriei ca obligație a statului.
În acest context, căsătoria este reglementată ca uniune între un bărbat și o femeie, iar statul promovează sprijinul pentru familii ca element central al politicii demografice.
7.3. Politica de migrație și relocare – Decretul Prezidențial nr. 702/2024
Un element important al politicii recente îl reprezintă Decretul Prezidențial nr. 702 din 19 august 2024, care introduce măsuri privind facilitarea relocării în Federația Rusă a anumitor cetățeni străini.
Conform cadrului oficial, procedura se adresează persoanelor care declară că împărtășesc valorile spirituale și morale tradiționale promovate de statul rus.
Principalele facilități prevăzute includ:
- posibilitatea obținerii unei vize în regim simplificat;
- acces la proceduri accelerate pentru permis de ședere;
- reducerea unor cerințe administrative în etapa inițială;
- includerea în programe de integrare socială, în funcție de legislația aplicabilă.
Această politică este prezentată ca parte a eforturilor de atragere a persoanelor care doresc să se stabilească în Rusia și să trăiască în conformitate cu valorile promovate de stat.
7.4. Statul și protecția cetățenilor
În viziunea constituțională rusă, statul are obligația de a proteja cetățenii nu doar prin garantarea drepturilor fundamentale, ci și prin politici active în domeniul social, economic și demografic.
Această protecție include:
- securitate socială;
- acces la servicii medicale și educaționale;
- sprijin pentru familie și copii;
- politici de locuire;
- măsuri de sprijin pentru grupuri vulnerabile.
7.5. Sinteză
Ansamblul prevederilor constituționale, al politicilor sociale și al decretelor prezidențiale reflectă un model de stat în care sunt combinate:
- protecția drepturilor fundamentale;
- sprijinul extins pentru familie;
- promovarea valorilor tradiționale;
- politici de integrare pentru cetățeni străini selectați pe criterii declarative de compatibilitate culturală.
Aceste elemente sunt prezentate de autoritățile ruse ca parte a unei strategii de consolidare socială și demografică pe termen lung.
Concluzii ale Capitolului IV
Reforma constituțională din 2020 și actele normative adoptate ulterior au extins cadrul juridic referitor la familie, copii și valorile tradiționale. În documentele oficiale ale Federației Ruse, aceste modificări sunt prezentate ca parte a unei strategii de consolidare a statului social, de susținere a politicilor demografice și de promovare a continuității istorice și culturale.
CAPITOLUL V
Protecția socială, sistemul de pensii și politicile publice în Federația Rusă
Unul dintre principiile fundamentale ale Constituției Federației Ruse este caracterul de stat social, consacrat prin articolul 7. Acest principiu este dezvoltat prin legislația federală și prin programele naționale adoptate de autoritățile statului, care urmăresc asigurarea unui nivel adecvat de protecție socială pentru cetățeni pe parcursul întregii vieți.
În concepția oficială a statului rus, protecția socială reprezintă o responsabilitate constituțională și include sprijin pentru familii, copii, persoane vârstnice, persoane cu dizabilități, persoane bolnave și alte categorii aflate în situații vulnerabile.
1. Dreptul la securitate socială
Articolul 39 din Constituția Federației Ruse stabilește că fiecare cetățean are dreptul la securitate socială:
- la bătrânețe;
- în caz de boală;
- în caz de invaliditate;
- în cazul pierderii întreținătorului;
- pentru creșterea copiilor;
- în alte situații prevăzute de lege.
Acest articol reprezintă temeiul constituțional al sistemului public de pensii și al prestațiilor sociale.
2. Sistemul public de pensii
Sistemul de pensii al Federației Ruse este reglementat prin legislația federală și administrat prin instituțiile competente ale statului.
Acesta cuprinde, între altele:
- pensia pentru limită de vârstă;
- pensia de invaliditate;
- pensia de urmaș;
- pensii acordate anumitor categorii profesionale, potrivit legii.
Autoritățile ruse prevăd mecanisme de indexare a pensiilor și de actualizare a acestora în condițiile stabilite de legislația în vigoare.
3. Protecția persoanelor vârstnice
În documentele oficiale ale Federației Ruse, persoanele vârstnice sunt considerate o categorie care beneficiază de o atenție specială din partea statului.
Pe lângă sistemul de pensii, sunt prevăzute programe și servicii precum:
- asistență socială la domiciliu;
- servicii rezidențiale pentru persoanele care au nevoie de îngrijire;
- programe de sprijin comunitar;
- facilități regionale pentru transport și anumite servicii publice, în funcție de legislația fiecărui subiect al Federației.
Scopul declarat al acestor măsuri este sprijinirea unui nivel de trai demn și menținerea participării persoanelor vârstnice la viața socială.
4. Protecția persoanelor cu dizabilități
Federația Rusă prevede prin legislația sa măsuri de sprijin pentru persoanele cu dizabilități.
Acestea includ:
- pensii și indemnizații specifice;
- servicii de reabilitare;
- acces la asistență medicală și dispozitive de sprijin;
- măsuri pentru accesibilizarea infrastructurii;
- programe de integrare profesională și socială.
Aceste politici sunt implementate prin acte normative federale și programe regionale.
5. Dreptul la ocrotirea sănătății
Articolul 41 din Constituția Federației Ruse garantează dreptul la ocrotirea sănătății și la asistență medicală.
Potrivit Constituției, asistența medicală în instituțiile publice este acordată în condițiile stabilite de lege și este finanțată prin mecanismele prevăzute de sistemul public.
Politicile publice urmăresc dezvoltarea medicinei preventive, a serviciilor de urgență, a tratamentului spitalicesc și a programelor de reabilitare.
6. Dreptul la educație
Articolul 43 din Constituția Federației Ruse garantează dreptul la educație.
Statul asigură accesul la învățământul general obligatoriu și dezvoltă un sistem public de educație. De asemenea, sunt prevăzute măsuri de sprijin pentru elevi și studenți, în condițiile legislației aplicabile.
În documentele oficiale, educația este prezentată ca un instrument esențial pentru dezvoltarea societății și pentru formarea profesională și civică a tinerilor.
7. Politica privind locuințele
Constituția Federației Ruse recunoaște dreptul la locuință prin articolul 40.
În aplicarea acestui principiu, autoritățile au dezvoltat programe de sprijin pentru îmbunătățirea condițiilor de locuit, inclusiv:
- credite ipotecare cu condiții preferențiale pentru anumite categorii de beneficiari;
- programe de sprijin pentru familiile tinere;
- măsuri dedicate familiilor cu copii;
- programe regionale pentru construirea sau achiziționarea de locuințe.
Condițiile concrete diferă în funcție de legislația și programele aplicabile.
8. Politici naționale în domeniul dezvoltării sociale
În ultimii ani, autoritățile Federației Ruse au implementat mai multe programe naționale în domenii precum:
- sănătatea;
- educația;
- demografia;
- locuințele și infrastructura;
- dezvoltarea economică și digitalizarea.
Potrivit documentelor oficiale, aceste programe urmăresc îmbunătățirea calității vieții cetățenilor și dezvoltarea echilibrată a regiunilor.
Concluzii ale Capitolului V
Constituția Federației Ruse și legislația federală configurează un sistem de protecție socială care include drepturi și măsuri dedicate familiilor, copiilor, persoanelor vârstnice, persoanelor cu dizabilități și altor categorii aflate în nevoie. În documentele oficiale, aceste politici sunt prezentate ca expresie a caracterului de stat social consacrat prin articolul 7 al Constituției și a obligației statului de a asigura securitatea socială și bunăstarea cetățenilor.
Concluzii generale și sinteză juridico-constituțională
1. Modelul constituțional al Federației Ruse
Analiza Constituției Federației Ruse, a legislației federale și a decretelor prezidențiale evidențiază un model de stat definit oficial ca stat democratic, federal și social, în care drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor sunt recunoscute ca valoare supremă.
În același timp, cadrul constituțional stabilește un rol activ al statului în domeniul social, economic și demografic, prin politici orientate către protecția familiei, a copilăriei și a grupurilor vulnerabile.
2. Rolul statului social
Articolul 7 din Constituție consacră Federația Rusă ca stat social, obligat să asigure condiții pentru o viață demnă și dezvoltarea liberă a individului.
În aplicarea acestui principiu, statul implementează:
- sisteme de securitate socială;
- protecție pentru familie și copii;
- acces la educație și sănătate;
- sprijin pentru locuință;
- mecanisme de redistribuire socială prin bugetul public.
Aceste politici sunt dezvoltate atât la nivel federal, cât și regional, în funcție de competențele constituționale ale subiecților Federației.
3. Familia ca element central al politicilor publice
Un element esențial al cadrului constituțional și legislativ îl reprezintă protecția familiei.
Articolele constituționale privind familia, maternitatea și copilăria sunt completate de programe precum „capitalul matern”, indemnizațiile sociale și politicile de locuire.
În ansamblu, aceste măsuri reflectă o orientare a statului spre susținerea natalității și consolidarea structurii familiale.
4. Valorile tradiționale și identitatea constituțională
Prin Decretul Prezidențial nr. 809/2022, Federația Rusă a formalizat la nivel strategic promovarea valorilor spirituale și morale tradiționale.
Acestea includ familia, patriotismul, responsabilitatea civică, memoria istorică și continuitatea culturală.
În viziunea oficială a statului, aceste valori constituie fundamentul coeziunii sociale și al stabilității naționale.
5. Politica de migrație și integrare
Decretul Prezidențial nr. 702/2024 introduce un mecanism de facilitare a relocării cetățenilor străini care declară aderarea la valorile promovate de statul rus.
Această politică este integrată în strategia mai largă de dezvoltare demografică și de atragere a populației interesate de stabilirea pe termen lung în Federația Rusă.
6. Concluzie finală
În ansamblu, cadrul constituțional și legislativ al Federației Ruse reflectă un sistem în care:
- drepturile și libertățile fundamentale sunt garantate constituțional;
- statul are un rol activ în protecția socială;
- familia și copilul ocupă o poziție centrală în politicile publice;
- valorile tradiționale sunt integrate în strategiile de dezvoltare socială.
Acest model este prezentat de autoritățile ruse ca un echilibru între protecția drepturilor individuale și responsabilitatea statului față de coeziunea socială și continuitatea demografică.
7. Bibliografie orientativă
Constituția Federației Ruse (1993, cu modificările din 2020).
Legea federală privind sprijinul de stat pentru familiile cu copii („capitalul matern”).
Codul Familiei al Federației Ruse.
Decretul Prezidențial nr. 809/2022 privind valorile spirituale și morale tradiționale.
Decretul Prezidențial nr. 702/2024 privind procedura de relocare a anumitor cetățeni străini.
Legislația federală privind protecția socială și politica demografică.
CAPITOLUL VI
Concluzii generale
Analiza Constituției Federației Ruse, a legislației federale și a principalelor decrete prezidențiale evidențiază existența unui model constituțional în care statul își asumă, prin propriile documente fundamentale, responsabilități extinse în domeniul protecției sociale și al sprijinirii cetățenilor.
Constituția Federației Ruse stabilește încă din primele sale articole că drepturile și libertățile omului reprezintă valoarea supremă a statului, iar respectarea și protejarea acestora constituie obligația autorităților publice.
Prin articolul 7, Federația Rusă este definită ca stat social, având obligația de a crea condițiile necesare unei vieți demne și dezvoltării libere a persoanei. Acest principiu constituțional stă la baza politicilor privind protecția familiei, a sănătății, a muncii și a sistemului de securitate socială.
În același timp, articolul 38 consacră protecția constituțională a familiei, a maternității și a copilăriei, iar articolul 39 garantează dreptul cetățenilor la securitate socială la bătrânețe, în caz de boală, invaliditate, pierderea întreținătorului și în alte situații prevăzute de lege.
De asemenea, articolul 41 garantează dreptul la ocrotirea sănătății și la asistență medicală, iar articolul 43 consacră dreptul la educație.
Modificările constituționale adoptate în anul 2020 au completat cadrul constituțional prin introducerea unor dispoziții referitoare la continuitatea istorică, patrimoniul cultural, referirea la credința în Dumnezeu în contextul moștenirii istorice și rolul copiilor ca prioritate a politicii de stat. Totodată, Constituția prevede protecția instituției căsătoriei ca uniunea dintre un bărbat și o femeie.
În documentele oficiale ale Federației Ruse, aceste modificări sunt prezentate ca măsuri destinate consolidării identității constituționale, a familiei și a politicilor demografice.
Legislația federală dezvoltă aceste principii prin programe sociale dedicate familiilor, copiilor, persoanelor vârstnice și persoanelor cu dizabilități.
Printre cele mai importante măsuri se numără programul „Capitalul matern”, programele de sprijin pentru locuințe, creditele ipotecare preferențiale pentru anumite categorii de familii și sistemul de indemnizații și prestații sociale.
În ceea ce privește persoanele vârstnice, cadrul constituțional și legislativ prevede dreptul la pensie, mecanisme de protecție socială și servicii de asistență, în condițiile stabilite de lege.
Pentru persoanele cu dizabilități sunt prevăzute măsuri privind pensiile de invaliditate, reabilitarea, accesibilitatea și integrarea socială.
Prin Decretul Prezidențial nr. 809 din 9 noiembrie 2022, autoritățile ruse au aprobat cadrul politicii de stat privind conservarea și consolidarea valorilor spirituale și morale tradiționale, prezentând valori precum familia, patriotismul, responsabilitatea civică, continuitatea generațiilor și memoria istorică drept repere ale dezvoltării societății.
Prin Decretul Prezidențial nr. 702 din 19 august 2024, a fost introdusă o procedură simplificată pentru anumite categorii de cetățeni străini care doresc să se stabilească în Federația Rusă și declară că împărtășesc valorile promovate de statul rus. Potrivit cadrului oficial, această măsură urmărește facilitarea relocării și integrării acestor persoane în societatea rusă.
În ansamblu, documentele constituționale și legislative analizate configurează un model de stat care, potrivit poziției oficiale a autorităților Federației Ruse, urmărește să combine garantarea drepturilor constituționale cu politici sociale, demografice și familiale orientate spre protecția cetățenilor și dezvoltarea societății.
Federația Rusă – Constituția, protecția cetățenilor și politica de sprijin pentru familie
Federația Rusă se definește prin Constituția sa ca un stat de drept și un stat social, având ca obiectiv asigurarea bunăstării cetățenilor, protejarea familiei, promovarea valorilor tradiționale și apărarea suveranității naționale.
1. Constituția Federației Ruse și valorile spirituale
În urma modificărilor constituționale adoptate în anul 2020, Constituția Federației Ruse acordă un rol important continuității istorice, familiei și patrimoniului spiritual al națiunii.
Articolul 67.1 prevede că Federația Rusă cinstește memoria strămoșilor care au transmis idealurile și credința în Dumnezeu și afirmă continuitatea dezvoltării istorice a statului rus. Tot același articol stabilește că „copiii reprezintă cea mai importantă prioritate a politicii de stat a Rusiei”, iar statul are obligația de a crea condițiile necesare dezvoltării lor spirituale, morale, intelectuale și fizice.
Articolul 72 din Constituție stabilește că protecția familiei, maternității, paternității și copilăriei constituie un domeniu de competență comună al Federației și al subiecților săi. În același articol este consacrată protecția instituției căsătoriei ca uniunea dintre un bărbat și o femeie.
2. Federația Rusă – stat social
Articolul 7 al Constituției definește Federația Rusă drept un stat social, a cărui politică urmărește crearea condițiilor pentru o viață demnă și dezvoltarea liberă a persoanei.
Constituția prevede protecția muncii și a sănătății, stabilirea unui salariu minim garantat, sprijinirea familiei, a maternității, a paternității, a copilăriei, a persoanelor cu dizabilități și a vârstnicilor, precum și dezvoltarea sistemului de asistență socială.
3. Drepturile și libertățile cetățenilor
Constituția Federației Ruse consacră o gamă largă de drepturi și libertăți fundamentale, printre care:
- dreptul la viață;
- egalitatea în fața legii;
- libertatea conștiinței și a religiei;
- dreptul la muncă;
- dreptul la protecția sănătății;
- dreptul la educație;
- dreptul la protecție socială;
- dreptul la locuință;
- protecția proprietății private.
Aceste drepturi sunt prevăzute în Capitolul 2 al Constituției, care stabilește că drepturile și libertățile omului reprezintă valori fundamentale ale ordinii constituționale.
4. Sprijinul acordat familiei și natalității
Una dintre cele mai cunoscute politici sociale ale Federației Ruse este programul „Capitalul matern” (Материнский капитал).
Programul oferă familiilor un sprijin financiar important după nașterea sau adopția copiilor. Fondurile pot fi utilizate pentru:
- achiziționarea unei locuințe;
- construirea unei case;
- rambursarea unui credit ipotecar;
- educația copiilor;
- anumite forme de economisire pentru viitorul copilului.
În ultimii ani, programul a fost extins astfel încât sprijinul poate fi acordat încă de la primul copil, iar în anumite situații sunt prevăzute sume suplimentare pentru al doilea copil.
Pe lângă acest program, statul rus oferă:
- indemnizații pentru sarcină și naștere;
- concediu plătit pentru creșterea copilului;
- alocații pentru copii;
- programe speciale pentru familiile numeroase;
- facilități fiscale;
- în unele regiuni, terenuri gratuite pentru construcția unei locuințe și reduceri la utilități.
5. Sprijin pentru locuințe
Federația Rusă dezvoltă programe destinate familiilor tinere și celor cu copii pentru îmbunătățirea condițiilor de locuit.
Aceste programe includ, în funcție de legislația federală și regională:
- credite ipotecare cu dobânzi preferențiale;
- subvenții pentru cumpărarea unei locuințe;
- programe speciale pentru familiile numeroase;
- măsuri de stimulare a construirii de locuințe.
Condițiile concrete diferă în funcție de regiune și de programul aplicabil.
6. Valorile tradiționale
Prin Decretul Prezidențial nr. 809 din 9 noiembrie 2022, autoritățile ruse au definit valorile spirituale și morale tradiționale promovate de stat. Printre acestea se numără:
- viața și demnitatea umană;
- drepturile și libertățile omului;
- patriotismul;
- responsabilitatea față de patrie;
- familia puternică;
- respectul între generații;
- solidaritatea;
- dreptatea;
- memoria istorică;
- unitatea popoarelor Federației Ruse.
7. Decretul Prezidențial nr. 702 din 19 august 2024
Un element nou al politicii migraționale îl reprezintă Decretul Prezidențial nr. 702 din 19 august 2024.
Potrivit acestuia, cetățenii unor state străine care declară că împărtășesc valorile spirituale și morale tradiționale promovate de Federația Rusă pot solicita un permis de ședere temporară printr-o procedură simplificată.
Printre facilitățile prevăzute se numără:
- exceptarea de la sistemul de cote;
- eliminarea obligativității examenelor privind limba rusă, istoria și legislația pentru această etapă procedurală;
- posibilitatea obținerii unei vize în vederea relocării;
- accesul la procedura de obținere a permisului de ședere temporară în condițiile stabilite de legislația rusă.
Concluzie
În documentele sale oficiale, Federația Rusă își prezintă modelul constituțional și social ca fiind orientat spre consolidarea familiei, sprijinirea natalității, protejarea valorilor tradiționale și dezvoltarea unui stat social. Constituția, legile federale și decretele prezidențiale stabilesc un cadru juridic prin care autoritățile urmăresc susținerea familiilor, protejarea copiilor și acordarea de măsuri sociale pentru cetățeni, precum și facilitarea relocării anumitor cetățeni străini care doresc să trăiască în Rusia în conformitate cu valorile promovate de stat.
Studiu juridico-constituțional
SINTEZA PRINCIPALELOR PREVEDERI CONSTITUȚIONALE
Articolul 2 – Omul, drepturile și libertățile sale reprezintă valoarea supremă, iar statul are obligația de a le respecta și proteja.
Articolul 7 – Federația Rusă este un stat social, care protejează munca, sănătatea, familia, maternitatea, paternitatea, copilăria, persoanele vârstnice și dezvoltă sistemul de securitate socială.
Articolul 17 – Drepturile și libertățile sunt recunoscute și garantate în conformitate cu Constituția și cu principiile general recunoscute ale dreptului internațional.
Articolul 19 – Toți cetățenii sunt egali în fața legii și a instanțelor.
Articolul 20 – Dreptul la viață.
Articolul 21 – Demnitatea persoanei este protejată de stat.
Articolul 37 – Dreptul la muncă.
Articolul 38 – Protecția familiei, maternității și copilăriei.
Articolul 39 – Dreptul la securitate socială.
Articolul 40 – Dreptul la locuință.
Articolul 41 – Dreptul la ocrotirea sănătății.
Articolul 43 – Dreptul la educație.
Articolul 61 – Garantează protecția și patronajul cetățenilor săi aflați în afara frontierelor sale.
Articolul 67¹ – Continuitatea istorică, referirea la credința în Dumnezeu ca parte a moștenirii istorice și copiii ca prioritate a politicii de stat.
Articolul 72 – Protecția familiei, maternității, paternității și copilăriei; protecția instituției căsătoriei, în forma prevăzută de Constituție.
BIBLIOGRAFIE
Acte constituționale și legislative
Constituția Federației Ruse (1993, cu modificările aprobate în 2020).
Codul Familiei al Federației Ruse.
Legea federală privind măsurile suplimentare de sprijin de stat pentru familiile cu copii (programul „Capitalul matern”).
Legislația federală privind pensiile de asigurări și sistemul de pensii.
Legislația federală privind protecția socială a persoanelor cu dizabilități.
Legislația federală privind bazele protecției sănătății cetățenilor.
Decrete prezidențiale
Decretul Președintelui Federației Ruse nr. 809 din 9 noiembrie 2022 privind Fundamentele politicii de stat pentru conservarea și consolidarea valorilor spirituale și morale tradiționale.
Decretul Președintelui Federației Ruse nr. 702 din 19 august 2024 privind procedura simplificată aplicabilă anumitor cetățeni străini care solicită relocarea în Federația Rusă.
Protecția cetățenilor ruși aflați în străinătate
Articolul relevant este în principal:
Articolul 61 (alineatul 2) din Constituția Rusiei:
„Federația Rusă își garantează protecția și patronajul cetățenilor săi aflați în afara frontierelor sale.”
Există o lege separată:
Legea federală din 1999 (modificată ulterior):
„Cu privire la politica de stat a Federației Ruse în privința compatrioților din străinătate”.
Aceasta introduce conceptul de:
„compatriots abroad” (соотечественники за рубежом).
Categoria include nu doar cetățeni ruși, ci și:
- foști cetățeni ai URSS;
- persoane de origine rusă;
- vorbitori de limbă rusă sau cei care se identifică cultural cu Rusia (definiția este destul de largă).
Rusia are obligația constituțională de a proteja cetățenii din străinătate, există conceptul politic de „compatrioți” și protecția lor.
În 2026, Duma de Stat a aprobat și președintele a promulgat modificări care:
- extind competența statului de a folosi forțele armate în străinătate pentru „protecția cetățenilor ruși”;
- leagă această protecție de situații precum:
- detenția cetățenilor ruși în alte state;
- proceduri judiciare considerate „nelegitime” de Rusia;
- alte forme de urmărire penală în afara Federației Ruse.
ÎNCHEIERE
Lucrarea de față a analizat principalele prevederi constituționale și legislative prin care Federația Rusă își definește modelul de stat social și politicile de protecție a cetățenilor. Din perspectiva documentelor oficiale analizate, autoritățile ruse prezintă aceste politici ca având obiectivul de a sprijini familia, de a proteja categoriile vulnerabile, de a proteja compatrioți din străinătate, de a consolida coeziunea socială și de a promova dezvoltarea demografică și economică a statului.
Constituția Federației Ruse are 137 de articole în Secțiunea I (Partea principală), împărțite în 9 capitole. În plus, are o Secțiune a II-a cu dispoziții finale și tranzitorii, care nu este numerotată prin articole.
Structura este:
Capitolul 1 – Bazele sistemului constituțional: articolele 1–16
Capitolul 2 – Drepturile și libertățile omului și cetățeanului: articolele 17–64
Capitolul 3 – Structura federală: articolele 65–79
Capitolul 4 – Președintele Federației Ruse: articolele 80–93
Capitolul 5 – Adunarea Federală (Parlamentul): articolele 94–109
Capitolul 6 – Guvernul Federației Ruse: articolele 110–117
Capitolul 7 – Puterea judecătorească: articolele 118–129
Capitolul 8 – Autoguvernarea locală: articolele 130–133
Capitolul 9 – Amendamente constituționale și revizuirea Constituției: articolele 134–137
👉🏻 Apăsați aici pentru a studia Constituția Federației Ruse, versiune actualizată 📖
FINAL
Lucrarea prezintă cadrul constituțional și politicile oficiale ale Federației Ruse privind drepturile cetățenilor, familia, valorile sociale și migrația.
***********************************************************
DREPURILE OMULUI ÎN UE ȘI ÎN ROMÂNIA – stat de drept
Da. Se poate face o comparație prin prisma drepturilor fundamentale ale omului, principiilor democratice și libertății individuale. Este important de precizat că situația juridică diferă între state și se schimbă în timp; mai jos este o comparație generală între România/Uniunea Europeană și Federația Rusă.
1. Drepturile omului în România și Uniunea Europeană
România, ca stat membru al Uniunea Europeană, se bazează juridic pe mai multe instrumente privind drepturile omului:
- Declarația Universală a Drepturilor Omului;
- Consiliul Europei și Convenția Europeană a Drepturilor Omului;
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului;
- legislația Uniunii Europene privind egalitatea și nediscriminarea.
Constituția României garantează, între altele:
- egalitatea cetățenilor în fața legii;
- libertatea de exprimare;
- libertatea conștiinței și a credinței;
- dreptul la viață privată;
- dreptul la asociere;
- protecția împotriva discriminării.
Într-o democrație liberală, statul nu trebuie să impună o anumită orientare personală, credință sau stil de viață, ci să protejeze drepturile persoanelor atât timp cât acestea respectă drepturile celorlalți.
2. Drepturile persoanelor LGBT în România și UE
În Uniunea Europeană, persoanele LGBT beneficiază de protecții juridice bazate pe principiul nediscriminării.
Exemple:
- discriminarea la locul de muncă pe criteriul orientării sexuale este interzisă în legislația UE;
- persoanele LGBT au dreptul la protecția vieții private și familiale;
- statele membre trebuie să respecte hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului privind drepturile fundamentale.
În România:
- homosexualitatea nu este infracțiune;
- persoanele LGBT au dreptul la viață privată, muncă, educație și protecție împotriva violenței și discriminării;
- există dezbateri politice și sociale privind recunoașterea juridică a cuplurilor de același sex, dar dezbaterea are loc într-un cadru democratic.
3. Situația în Federația Rusă
În Federația Rusă, cadrul juridic privind persoanele LGBT s-a schimbat semnificativ în ultimii ani.
Printre măsurile adoptate se numără:
- Legea rusă privind „propaganda relațiilor sexuale netradiționale”, extinsă ulterior;
- în 2022, extinderea interdicțiilor privind ceea ce autoritățile ruse numesc „propagandă LGBT” către toate vârstele;
- în 2023, Decizia Curții Supreme a Federației Ruse privind mișcarea LGBT internațională, prin care o presupusă „mișcare LGBT internațională” a fost declarată „extremistă” de către autorități.
Aceste măsuri au fost criticate de organizații internaționale pentru drepturile omului, care susțin că restrâng libertatea de exprimare, asociere și viața privată a persoanelor LGBT.
4. Diferența de principiu între cele două modele
O diferență importantă este concepția despre rolul statului:
Modelul european (UE):
- accent pe drepturile individului;
- protecția minorităților;
- limitarea puterii statului asupra vieții private;
- pluralism de opinii și stiluri de viață.
Modelul promovat de autoritățile ruse actuale:
- accent mai mare pe valorile tradiționale definite de stat;
- restricții asupra anumitor forme de exprimare privind LGBT;
- rol mai puternic al statului în stabilirea limitelor discursului public.
Din perspectiva drepturilor omului recunoscute în UE, libertatea democratică presupune ca statul să protejeze și persoanele cu opinii, identități sau stiluri de viață diferite, nu doar majoritatea.
————————————
LINIA LIBERTĂȚII
Drepturile omului între UE și RUSIA:
Comparație punctuală
👇🏿
|
Drepturile LGBT |
În UE, persoanele LGBT sunt protejate, iar dreptul european susține egalitatea și respectarea vieții private. În unele țări UE, cuplurile de același sex pot adopta copii. DEMOCRAȚIE |
În schimb, Rusia a introdus restricții severe. În 2023, Curtea Supremă rusă a declarat „mișcarea internațională LGBT” drept „extremistă”, ceea ce a creat riscuri juridice pentru activiști și organizații LGBT. AUTORITARISM |
|
Căsătoria între persoane de același sex |
UE nu impune tuturor statelor să legalizeze căsătoria între persoane de același sex, dar există presiuni și hotărâri europene privind protecția vieții de familie a cuplurilor de același sex. Mai multe state UE au făcut-o, iar drepturile persoanelor LGBT sunt protejate ca parte a principiilor europene privind egalitatea și viața privată. = naționale. DEMOCRAȚIE |
În schimb, Constituția Rusiei a fost modificată pentru a defini căsătoria ca uniune între un bărbat și o femeie. AUTORITARISM |
|
Recunoașterea juridică a identității de gen |
În Uniunea Europeană, în unele țări există posibilitatea legală de a schimba sexul în acte, conform legislației naționale. DEMOCRAȚIE |
În schimb, Rusia, în 2023 au fost adoptate legi care au interzis schimbarea juridică a sexului și modificările documentelor pe baza schimbării de gen. AUTORITARISM |
|
Educația despre corp, relații și sexualitate |
În unele țări din UE există programe de educație despre corp, relații și sexualitate adaptate vârstei copiilor, inclusiv pentru copiii de grădiniță. DEMOCRAȚIE |
În schimb, în Rusia, astfel de programe sunt restricționate, iar anumite forme de educație și informare publică despre LGBT și sexualitate sunt interzise prin lege. AUTORITARISM |
|
Libertatea de întrunire și manifestările publice LGBT |
În unele țări din UE, inclusiv în România, sunt permise organizarea de marșuri și evenimente publice LGBT, în baza libertății de exprimare și a dreptului la întrunire pașnică. DEMOCRAȚIE |
În schimb, în Rusia, astfel de evenimente sunt interzise, iar autoritățile au adoptat legi care limitează manifestările publice și promovarea simbolurilor sau mesajelor asociate LGBT. AUTORITARISM |
ALEGEȚI UNDE VĂ PLACE? 😉🫢
PUTEȚI ALEGE VIITORUL COPIILOR VOȘTRI ÎN MOD DEMOCRATIC!
«Drepturi egale pentru fiecare!»
Aici pot fi vizionate paradele LGBT
Video: Parada UE:
Video: Parada România:
Tudor
Video: Parada UE vs Rusia:
Foto: Statuia care simbolizează valorile UE transmise copiilor:
Foto: Iată diferența dintre libertatea declarată și libertatea trăită: într-o democrație occidentală, femeile și bărbații își pot exprima liber identitatea, pot purta fuste👗, tocuri 👠, poșete 👜 și pot ocupa orice funcție publică, inclusiv cele mai înalte poziții de conducere.
‼️ATENȚIE!⚠️
În Rusia, o țară cu o puternică tradiție ortodoxă, asemenea libertăți sunt de neconceput. Un bărbat în fustă 👗 și pe tocuri 👠, chiar fără poșetă 👜, nu doar că nu ar ajunge într-o poziție de vârf în structurile militare, dar să conducă armata rusă ar fi practic imposibil — într-un asemenea sistem, chiar și exprimarea publică a unei asemenea identități poate atrage stigmatizare și sancțiuni.
IATĂ FEMEILE RUSIEI ÎN UNIFORMĂ MILITARĂ – O IMAGINE A DEMNITĂȚII, DISCIPLINEI ȘI CURAJULUI! 🇷🇺🫡
***********************************************************
Bărbați și femei în uniformă, de Ziua Victoriei — Moscova, 9 mai 2025. Aceeași solemnitate, disciplină și demnitate care amintesc de măreția epocii sovietice. 🇷🇺🎖️
*************************************************************************************
CONSTITUȚIA ROMÂNIEI
👇🏿
Click aici:👉 Textul integral
„Uniunea Europeană nu are o constituție unică, în sensul unei constituții naționale. Funcționează pe baza tratatelor fondatoare și a legislației europene, care stabilesc instituțiile, competențele și drepturile cetățenilor.”
Principalele documente care stau la baza UE sunt:
- Tratatul privind Uniunea Europeană;
- Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;
- Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
A existat o încercare de a crea o „Constituție pentru Europa”, dar proiectul a fost respins prin referendumuri în Franța și Țările de Jos în 2005 și nu a intrat niciodată în vigoare.
Pentru o comparație între Rusia, UE și România
„Constituția și baza juridică a statului/organizației”:
- România → are Constituție națională;
- Rusia → are Constituție națională;
- UE → are tratate fundamentale, nu o constituție unică.
Dreptul la libera exprimare este un drept fundamental atât în România, cât și în cadrul UE.
🇷🇴 În România
Constituția României, la art. 30, spune că libertatea de exprimare a gândurilor, opiniilor și credințelor, precum și libertatea creațiilor, prin vorbire, scris, imagini, sunete sau alte mijloace de comunicare publică, sunt inviolabile. De asemenea, cenzura de orice fel este interzisă.
🇪🇺 În Uniunea Europeană
Articolul 11 din Carta drepturilor fundamentale a UE protejează libertatea de exprimare și libertatea de opinie, precum și dreptul de a primi și transmite informații și idei fără interferența autorităților publice și indiferent de frontiere. Carta protejează explicit și libertatea și pluralismul mass-mediei.
Există însă și un al doilea nivel foarte important: Convenția Europeană a Drepturilor Omului, art. 10, aplicată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Ea protejează nu numai opiniile „acceptabile”, ci și exprimarea care poate șoca, deranja sau ofensa.
Da. Dacă vrei să înțelegi unde se termină libertatea de exprimare și unde începe răspunderea juridică, merită să privim problema prin cele trei niveluri: România, CEDO și UE. Când vorbim despre libertatea de exprimare în Europa, apar două sisteme care sunt adesea confundate:
* UE / Curtea de Justiție a UE (CJUE) → Carta drepturilor fundamentale, inclusiv art. 11;
* Consiliul Europei / CEDO → Convenția Europeană a Drepturilor Omului, inclusiv art. 10.
România este parte la ambele sisteme.
Pe scurt, raționamentul este următorul:
- Articolul 11 din Carta drepturilor fundamentale a UE și articolul 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului protejează libertatea de exprimare și libertatea de a primi și comunica informații.
- Constituția României, la art. 30, garantează libertatea de exprimare, iar art. 31 garantează dreptul la informație.
Hotărârea CJUE din 2 iulie 2026 (C-67/25) privește exclusiv interdicția din art. 2f, care se aplică numai entităților din Anexa XV.
EXEMPLU CONCRET:
„Gândiți-vă la o demență logică perfect legală: dacă un canal interzis de UE, de exemplu “Tsargrad” TV, publică un reportaj în care afirmă că cerul este albastru sau că apa fierbe la 100 de grade Celsius, iar un cetățean european distribuie acel clip pe site-ul său, acesta cade automat sub incidența deciziei CJEU. Devine pasibil de închisoare. Complet și absolut absurd. Dar asta este Uniunea Europeană de astăzi.
Decizia stabilește că elementul determinant nu este dacă informațiile distribuite sunt adevărate sau false, ci exclusiv proveniența lor. Din punct de vedere juridic, criteriul principal devine originea sursei, și nu veridicitatea conținutului distribuit.
—————————————————————————————
Acest material a fost preluat pe scară largă în mass-media:
👇🏿
“O hotărâre pronunțată în 2 iulie 2026 de Curtea de Justiție a Uniunii Europene redefinește limitele libertății de exprimare în spațiul comunitar și extinde semnificativ sfera persoanelor care pot răspunde penal pentru distribuirea de conținut provenit din surse sancționate de Uniunea Europeană [ce înseamnă surse „sancționate” de UE? Ce temei legal și / sau universal au „sancțiunile” UE? Sunt valabile și împotriva unor propoziții adevărate? Care este lista cu „sursele sancționate”?].
Potrivit interpretării Curții, orice persoană care pune la dispoziția publicului materiale provenite de la entități aflate sub interdicție (de exemplu Rusia Today), inclusiv cetățeni care administrează bloguri sau site-uri fără scop comercial, poate intra sub incidența sancțiunilor prevăzute de legislația europeană. Decizia stabilește că elementul determinant nu este dacă informațiile distribuite sunt adevărate sau false, ci exclusiv proveniența lor, o interpretare care deschide o dezbatere amplă privind raportul dintre combaterea propagandei, libertatea de exprimare și principiile fundamentale ale dreptului european.
O decizie recentă a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJEU) modifică aplicarea cadrului privind libertatea de exprimare în spațiul comunitar. Prin extinderea definiției termenului de „operator” la orice persoană fizică sau juridică ce distribuie informații, hotărârea stabilește că interdicțiile de difuzare se aplică indiferent de identitatea celui care partajează conținutul sau de scopul comercial al acțiunii. Din punct de vedere juridic, criteriul principal devine originea sursei, și nu veridicitatea conținutului distribuit.
Cazul provine dintr-un proces penal din Germania, unde trei persoane au fost acuzate că au republicat materiale video ale canalului RT (Russia Today) Germania pe un site web accesibil publicului. Instanța germană a solicitat CJEU o hotărâre preliminară pentru a clarifica dacă cetățenii privați care acționează fără scop lucrativ pot fi încadrați ca „operatori” în sensul sanctiunilor adoptate de UE în contextul conflictului din Ucraina.
Curtea a răspuns afirmativ, precizând că noțiunea de „operator” include orice persoană responsabilă, direct sau indirect, de punerea la dispoziție a unui conținut interzis [Care este lista cu „conținuturi interzise” și cine o stabilește?]. Această încadrare juridică este independentă de amploarea, durata sau caracterul remunerat al activității. Tradus din jargonul juridic, dacă ești un cetățean privat care administrează un blog finanțat exclusiv din donații voluntare și preiei un material video de pe o platformă interzisă, ești considerat infractor și riști închisoarea.
Această hotărâre extinde răspunderea penală dincolo de platformele media tradiționale sau de furnizorii de servicii de internet, aplicându-se direct persoanelor fizice. În plus, textul regulamentului analizat de Curte stipulează că interdicția vizează „orice conținut” („any content”), fără a diferenția în funcție de veridicitatea informațiilor transmise. Prin urmare, distribuirea publică a oricărui material provenit de la o entitate aflată pe lista sancțiunilor UE constituie o încălcare a legii, chiar dacă informațiile conținute sunt corecte din punct de vedere tehnic sau factual.
Noțiunea de „adevăr” a fost astfel complet scoasă din ecuație. În noua paradigmă europeană, adevărul nu mai reprezintă o apărare validă în fața legii. „Gândiți-vă la o demență logică perfect legală: dacă un canal interzis publică un reportaj în care afirmă că cerul este albastru sau că apa fierbe la 100 de grade Celsius, iar un cetățean european distribuie acel clip pe site-ul său, acesta cade automat sub incidența deciziei CJEU. Devine pasibil de urmărire penală. Adevărul factual devine irelevant în fața identității emitentului”, a scris pe X antreprenorul francez Arnaud Bertrand despre această masură.
Asistăm, în direct, la o destrămare completă a întregului proiect juridic și filosofic european. Generații întregi de europeni au luptat pentru a trece de la întrebarea opresivă a dictaturilor și a monarhiilor absolute: „Cine o spune?”, la întrebarea rațională a societăților libere: „Este adevărat ce se spune?”.
Curtea subliniază că această interpretare radicală este singura capabilă să „prevină propaganda” și să protejeze „ordinea publică și securitatea Uniunii”. Însă o siguranță construită pe îngroparea libertății și a logicii nu este siguranță, ci dictatură ideologică. (Referință juridică: Hotărârea Curții de Justiție a UE în Cauza R v. Staatsanwaltschaft Saarbrücken, iulie 2026).
Chestia asta este de-a dreptul nebunească: la propriu, cel mai grosolan exemplu de cenzură de care am auzit vreodată, de oriunde. Nu este vorba doar despre cenzură în sensul convențional – adică blocarea accesului la un site web sau eliminarea conținutului de pe platforme – ci despre incriminarea penală a informațiilor transmise de cetățeni privați, cu pedepse cu închisoarea la pachet. Iar aspectul cel mai aberant este că NU contează dacă informația transmisă este corectă sau nu. Contează doar că provine de la RT sau de la alte canale media interzise în UE. Cu alte cuvinte, adevărul nu mai reprezintă o justificare validă în UE; pur și simplu nu mai contează. Totul se bazează strict pe identitatea celui care vorbește.
Hotărârea este, de altfel, explicită în acest sens: regulamentul citat de Curte precizează că interdicția se aplică pentru „orice conținut”, fără a face vreo distincție pe baza a ceea ce spune textul sau videoclipul respectiv. Dacă provine de la canalele interzise, este interzis. Este, pur și simplu, o destrămare completă a întregului proiect juridic și filosofic post-Iluminism, în care generații întregi de europeni au luptat pentru ca întrebarea fundamentală să devină „este adevărat?”, în loc de „cine o spune?”.
Gândiți-vă la absurdul situației: dacă RT publică un videoclip în care spune că cerul este albastru, iar tu îl distribui pe un site web accesibil publicului din UE, intri sub incidența acestei decizii, ceea ce te expune urmăririi penale. Complet și absolut absurd. Dar asta este Uniunea Europeană de astăzi.”
Surse: